Unii „consilieri dietetici” pot face pur și simplu publicitate unui anumit produs.
Există un mit popular conform căruia sifonul cu miere sau suc de cartofi poate vindeca cancerul / foto depositphotos.com
Ministerul Sănătății din Ucraina a atras atenția asupra falsurilor periculoase despre nutriție, care sunt răspândite în rețelele sociale. Unele dintre aceste sfaturi sunt pur și simplu ineficiente, în timp ce altele pot dăuna direct sănătății.
Pentru a ajuta utilizatorii să distingă adevărul de manipulare, ministerul a pregătit o listă de „stegulețe roșii” tipice, o listă de verificare pentru autoverificare și o listă de surse de încredere.
De exemplu, oamenilor li se fac promisiuni nerealiste și li se promit rezultate „miraculoase”. Specialiștii reamintesc: schimbările stabile în sănătate necesită o abordare cuprinzătoare și timp. Niciun nutriționist profesionist nu va promite „minus 20 kg într-o lună”, deoarece pierderea rapidă în greutate se datorează în principal deshidratării și pierderii de mușchi, nu de grăsime. Acest lucru duce la deficiențe de nutrienți, probleme metabolice și revenire rapidă în greutate.
Un alt pericol este reprezentat de pretențiile de „vindecare” a bolilor grave cu remedii „naturale”. De exemplu, mitul popular conform căruia bicarbonatul de sodiu și mierea sau sucul de cartofi pot vindeca cancerul. De fapt, niciunul dintre aceste produse nu este de fapt un leac. Consumul excesiv de sifon, dimpotrivă, dăunează sistemului cardiovascular.
În plus, potrivit medicilor, ar trebui să „strâmbăm din nas” la interdicțiile categorice care sunt oferite de surse neverificate. La urma urmei, absolutele precum „niciodată niciodată” sau „ar trebui întotdeauna” sunt rareori justificate, deoarece nutriția depinde de nevoile individe ale omului. Un exemplu este demonizarea produselor lactate: o analiză științifică a 52 de studii a arătat că acestea nu provoacă inflamație, ci, dimpotrivă, pot reduce markerii acesteia.
În mod similar cu dietele vegane: atunci când sunt planificate în mod corespunzător, acestea sunt destul de complete. În ceea ce privește glutenul – acesta este periculos doar pentru persoanele cu o anumită sensibilitate la el, iar pentru restul dintre noi nu este o amenințare. Zahărul în cantități excesive este dăunător, dar cu moderație este sigur.
Nu trebuie uitat că în spatele unor „sfaturi” se poate ascunde publicitate. Atunci când un „expert” sfătuiește că este „obligatoriu” să beți ceai de detoxifiere sau să cumpărați o vitamină, merită să vă gândiți dacă este vorba într-adevăr de o problemă de sănătate sau doar de o încercare de a vinde un produs.
De exemplu, reclamele pentru vitamina B6 sunt adesea distribuite fără indicații medicale reale. Ministerul Sănătății subliniază că este necesară consultarea unui medic înainte de a lorice supliment.
Un alt mit „natural = util”. Rețelele de socializare răspândesc activ „rețete populare” care nu au nicio bază probatorie: decoct de ceapă cu lapte „pentru toate bolile” sau pelin, care se presupune că „omoară celulele canceroase”.
De fapt, organismul nu are nevoie de „programe de detoxifiere” – ficatul, rinichii și sistemul digestiv sunt responsabile de curățare. Adevărata „detoxifiere” constă în a scăpa de conturile care promovează idei nesănătoase despre alimentație.
Abuzul de terminologie științifică. Expresiile „vârfuri de insulină” sau „toxine în organism” sunt adesea folosite pentru a intimida, fără niciun specific. La fel este și afirmația „este chimie!” – de fapt, toate alimentele sunt alcătuite din compuși chimici.
„Despre Cherry-picking – fapte selective. O manipulare obișnuită este de a cita doar acele studii care susțin poziția dorită și de a trece cu vederea altele. Această abordare, notează profesioniștii din domeniul sănătății, poate crea titluri sonore, dar distorsionate, precum „ciocolata vindecă depresia”. Ministerul Sănătății menționează că merită să se verifice dacă sunt prezentate diferite puncte de vedere și dacă sunt menționate limitările studiului.
În plus, trebuie să fim conștienți de posibilitatea manipulării experimentelor preclinice. Rezultatele testelor pe celule sau animale nu pot fi transferate direct la om. Un exemplu este descoperirea autofagiei în drojdie, pentru care au acordat Premiul Nobel 2016. Unii bloggeri au folosit-o ca pe un argument în favoarea postului intervalat, deși autorul însuși a subliniat că descoperirile se aplică doar celulelor, nu și oamenilor.
Corelație ≠ cauzalitate: o relație statistică nu dovedește că un fenomen îl cauzează pe altul. De exemplu, legătura discutată în mass-media între alimentele ultraprocesate și mortalitate este adesea prezentată ca un fapt dovedit, deși este doar o ipoteză.
Consensul experților
Dacă sfatul contrazice poziția majorității organizațiilor medicale, ar trebui să fiți precaut. De exemplu, dieta carnivoră la modă (evitarea completă a alimentelor vegetale) este prezentată în TikTok ca un „leac pentru orice”, însă comunitatea medicală avertizează că aceasta poate duce la deficiențe de vitamine și fibre.
Cartofii, adesea etichetați pe nedrept drept „calorii goale”, sunt de fapt o sursă valoroasă de carbohidrați, fibre și potasiu.
Lista de verificare de la Ministerul Sănătății: cum să verificați informațiile
Specialiștii sugerează să se verifice: cine este autorul sfaturilor și dacă acesta are studii de specialitate, dacă există trimiteri la surse științifice,
dacă informațiile se bazează pe studii pe oameni revizuite inter pares și dacă sunt promise rezultate „miraculoase”,
dacă simțiți emoții puternice în timp ce le citiți. De asemenea, este important să înțelegeți dacă există transparență în ceea ce privește publicitatea și interesele comerciale și dacă sfaturile sunt coerente cu poziția comunității medicale.
Ministerul Sănătății menționează: baza unei alimentații sănătoase este o dietă echilibrată și gândirea critică, nu sfaturile primite de la conturi anonime.
Reamintim, experții în nutriție au povestit despre siguranța consumului de oase de pește la conservă. O astfel de „delicatesă” are atât avantaje, cât și dezavantaje.
